Realizarea de sine

0
51
views
Realizarea de sine - image  on https://bucurestiultinerilor.info

În mod clar se observă o structurare a nevoilor cu care omul se confruntă pe tot parcursul existenței sale. Cert este că fiecare își caută realiarea, caută validarea exterioară, mulțumirea și aprecierea. Analizând diverse situații observăm că anumiți indivizi sunt mulțumiți de un cadru restrâns de realizarea, iar alții caută un plan mai larg de acțiune.

 ! Abraham Maslow este recunoscut pentru faptul că depus o muncă laborioasă în ceea ce privește analizarea nevoilor și a motivațiilor indivizilor. Este considerat părintele psihologiei umaniste și a contribuit foarte mult la scoaterea psihologiei din cadrul obscur în care se afla. Cea mai cunoscută lucrarea a sa este Motivație și personalitate (1970), emblematică fiind piramida nevoilor/trebuințelor.

 

Ierarhizarea nevoilor

Piramida nevoilor are la bază necesitățile de natură biologică, și anume nevoia de nutriție, hidratare, sex etc. Aceste tipuri de trebuință sunt integrate în construcția naturală a omului și individul nu se poate dezice de ele pentru că astfel existența lui ar înceta. Observăm că însăși dezvoltarea omului începe cu nevoi primare, copilul are strict astfel de nevoi când ajunge pe lume. Această treaptă a piramidei este comună atât omului cât și animalului.

Realizarea de sine - image  on https://bucurestiultinerilor.info

Urmează nevoile de securitate și apoi cele de afiliere, pentru că omul are nevoie de o locuință, de confort și siguranță față de pericolele exterioare, de asemenea sunt necesare unelte specifice pentru întreținerea vieții. Toate cele enumerate mai sus sunt trebuințe de deficiență, ele produc un dezechilibru, o lipsă individului și sunt necesare acțiuni care să compenseze acestă insațietate. Următoarele nevoi au caracter de creștere, ele nu impun o presiune biologică asupra omului, ci una socială, de aceea există persoane, care, prin satisfacerea primelor trepte reușesc să trăiască, dar nu reușesc să se diferențieze calitativ.

Nevoile de stimă, statut și autorealizate au un caracter intelectual mult mai mare, omul simte deja nevoia de integrare socială, dar într-un proces calitativ. În afară de aceste cinci trepte de necesități, Maslow introduce încă trei structuri: nevoi cognitive, estetice și de concordanță. Cu cât o nevoie se află mai sus în ierarhia precizată, cu atât ea este mai specific umană. Trebuințele superioare nu au caracter urgent, dar ele produc fericirea.

De asemenea, nu se poate face trecerea bruscă de la o categorie de nevoie, la alta, ci este necesar ca satisfacerea lor să înceapă de la bază, fiindcă dacă nevoile primare nu sunt satisfăcute nu se poate ajunge niciodată la realizarea nevoilor superioare. O nevoie nu apare ca motivație decât numai după ce cea anterioară a fost satisfăcută, iar acest proces nu se realizează brusc, ci treptat.

Puncte comune ale persoanelor realizate

Maslow identifică 11 puncte comune pe care le au peroanele realizate

  • Perceperea obiectivă a realității
  • Acceptarea deplină a propriei naturi
  • Angajarea și dedicarea într-un anumit tip de muncă
  • Simplitatea și naturalețea comportamentului
  • Nevoia de autonomie, de intimitate și independeță
  • Experiențe mistice* sau de vârf intense
  • Empatie și afecțiune pentru întreaga umanitate
  • Rezistență la conformarea față de ceva
  • Structră de caracter democratică
  • Atitudine creatoare
  • Un înalt grad a ceea ce Adler numea interes social
 ! Interesul social este potențialul înnăscut de a coopera cu alții pentru atingerea scopurilor personale, cât și a celor sociale. Acest aspect se dezvoltă încă din copilărie, prin experiențele de învățare.
* Când Maslow utilizează termenul de experiențe mistice se referă la situațiile în care cei analizați au impresia că: „în fața lor se deschid orizonturi nelimitate, senzația de a fi în același timp mai puternic și mai neputincios ca oricând, senzația de extaz copleșitor, de uimire și de venerație […] convingerea că s-a petrecut ceva important. […] Este important să delimităm acestă experiență de orice conotație teologică sau supranaturală”. – Motivație și personalitate, 1970

 

Realizarea de sine - image  on https://bucurestiultinerilor.info

Sursa: shutterstock.com

 

Responsabilitate & culpabilitate

Unul dintre cele mai nocive cupluri de sentimente, în ceea ce privește realizarea de sine, este compus din responsabilitate, înțeleasă greșit, și culpabilitate.

Deși este clar că omul nu poate impune principii morale și etice cu caracter absolut, fiecare societate și-a generat propriile standarde în acest sens. În mod normal, indivizii încadrați în mediul social respectiv se vor raporta la aceste catalogări pozitive și negative. Integrarea acestor limitări sociale poate conduce la dezvoltarea sentimentelor de incompetență, de vină, iar responsabilitatea existenței inutile sau insuficient productive este foarte apăsătoare.

Indici ai cuplului vicios responsabilitate – culpabilitate:

  • Negativism – autoevaluare distorsionată conduce la crearea de profeții care mai apoi se auto-confirmă, așa fel încât se caută (conștient sau nu) accentuarea acțiunilor imorale sau greșite pe viitor
  • Fixism – obsesia pentru a identifica constant și a evidenția faptele negative prezente, dar mai ales trecute. Acest aspect conduce la o evaluarea lipsită de acuratețe, energia irosindu-se pentru a hiperboliza caracterele greșite
  • Căutarea pedepsei – fiind un individ rău, omul consideră că trebuie să fie pedepsit pentru faptele sale imorale, iar astfel va acționa în continuare în același mod pentru a primi pedeapsa bine meritată.

Când realizarea de sine devine un chin

În opinia lui Maslow fundamentul omului capabil să acceadă la realizarea de sine era reprezentat de dragostea îndestulătoare în copilărie și satisfacerea nevoilor fiziologice și de securitate în primii doi ani de viață, urmând apoi satisfacerea nevoilor de afiliere.

El a ajuns la concluzia că doar 1% din populație ajunge la nivelul de auto-realizare, în acest sens oferă și câteva exemple: Albert Einstein, Eleanor Roosvelt, George Wasghington Carver și Max Wertheimer.

Studiile ulterioare au demonstrat faptul că ascensionarea pe piramida trebuințelor dezvoltă în mod direct proporțional și predispoziția către comportamente nevrotice, în special atunci când treptele de jos sunt instabile ca și metode de satisfacere. De aceea, se consideră că partea de mijloc a piramidei aduce mai multă împlinire individului, decât vârful acesteia.

Realizarea de sine - image  on https://bucurestiultinerilor.info

Sursa: Shutterstock

 

Este mult mai sănătos să se renunțe la acele trebuințe al căror proces de satisfacere este reprezentat de un eșec constant, ci să se aplice reorientarea atenței. Este important să înțelegem că nu este deloc sănătos ca oamenii săi aibă aceleași standarde, iar acestea nu se pot impune sub nicio formă. Realizarea de sine este un concept personal, pe care fiecare trebuie să-l identifice, lăsând la o partă prejudecățile, standardele sociale sau familiale.

Bibliografie:

  • Motivație și personalitate, Abraham Maslow, ed. Trei (2008)
  • O istorie a psihologiei moderne, Duane P. &Sydney Ellen Schultz, ed. Trei (2012)
  • Evoluția unei revoluții, Albert Ellis, ed. Trei (2015)
This site is using SEO Baclinks plugin created by InfoMotru.ro and Locco.Ro

Comentarii

Comentează și tu

Lasă un răspuns