Raționalizarea: de ce sunt strugurii acri?

0
43
views
raționalizarea

Una dintre cele mai periculoase surse ale nefericirii este autoamăgirea (raționalizarea). Ne dorim să păstrăm aparența unei persoane încrezătoare și realizată, care nu greșește niciodată. De aceea, ne mințim mai mult și mai des decât am crede. Învață din acest articol cum să nu te mai autosabotezi mințindu-te.

Ce este raționalizarea?

Imaginea de sine și coerența universului propriu interior sunt stâlpii pe care ne sprijinim atunci când luăm contact cu lumea exterioară. Uneori, însă, disonanța dintre propriile așteptări și faptele propriu-zise deschide o prăpastie care ne poate zdruncina echilibrul interior. Pentru a justifica actele și deciziile iraționale sau nepotrivite pe care le facem, invocăm explicații/ scuze care par a fi raționale și plauzibile. Acest proces poartă numele de raționalizare și este un mecanism de apărare a integrității eu-lui. Acest mecanism este cel mai bine cunoscut în cultura noastră prin fabula vulpii care nu poate ajunge la struguri:

O vulpe înfometată a văzut într-o zi niște ciorchini de struguri atârnând pe un spalier de viță de vie. Ea a încercat toate trucurile de care era în stare pentru a pune laba pe ei, dar eforturile i-au fost în zadar, căci nu putea ajunge la ei. În cele din urmă, plecă , ascunzându-și dezamăgirea și spunând în sinea ei: „Strugurii sunt acri, și eu care credeam că sunt copți”. (Aesop)

Raționalizarea servește, așadar, drept scut împotriva dezamăgirilor, rușinii și adevărurilor dureroase, fie că acestea sunt admise față de alții sau față de sine. Dar, ca și în cazul vulpii, raționalizarea nu ține de foame. Din păcate, acest scut este iluzoriu și ne izolează de lumea din jur, ne ajută să negăm, nu să reparăm.

De ce ne mințim singuri?

Festinger vorbește despre fenomenul disonanței cognitive, și anume tensiunea psihică care se formează atunci când credințele proprii sunt în dezacord cu comportamentele manifestate. Pentru a reduce această tensiune, oamenii aleg să se convingă singuri că sunt de acord cu ceea ce li se întâmplă, că au ales voit ceea ce li se întâmplă și chiar că le place ceea ce se întâmplă! Unele decizii, odată făcute, pot trezi în noi fiorii îndoielii sau ai regretului. Aceste emoții negative pot fi foarte ușor înlăturate printr-o simplă minciună pe care ne-o spunem convingător: sunt mulțumit de alegerea mea! În experimentele sale, Festinger demonstrează că, pentru a restabili echilibrul, indivizii își modifică credințele, astfel încât acestea să se potrivească cu acțiunile pe care le-a întreprins. Nu există nicio vină, dacă ceea ce s-a întâmplat este pentru că ți-ai dorit. Există nenumărate motive pentru care o persoană poate apela la raționalizări, cum ar fi:

1. Evitarea dezamăgirii și rușinii

Integrându-se într-un cult religios care aștepta cu înfrigurare sfârșitul lumii, Festinger a observant cum cei mai devotați membri ai grupului au reinterpretat dovezile care contraziceau profeția la care au aderat, în loc să accepte că s-au înșelat și să părăsească grupul. Din contră, unii membrii au devenit și mai fideli cultului, argumentând că sfărșitul lumii a fost amânat datorită credinței lor puternice. Unele studii au confirmat fenomenul de raționalizare a alegerii făcute, arătând cum indivizii care trec prin probe grele de inițiere într-un grup vor ajunge să placă mai mult mediul la care au aderat, în comparație cu indivizii care se implică moderat. Astfel, o persoană poate considera un job ca fiind excelent, pentru a evita să admită că e dezamăgită de post, după ce a depus atâta efort să îl obțină. Sau, din contră, gustul amar ar eșecului poate fi îndulcit cu bine-cunoscuta exclamație a vulpii nemulțumite: Jobul nu era atât de bun oricum, nu mi-l doream atât de tare.

raționalizarea
Sursa: https://journal.thriveglobal.com/have-you-ever-been-shamed-f4bee278b61

Alte forme de raționalizare pe care le putem întâlni adesea sunt:

  • Nu mă deranjează că m-a refuzat, oricum nu era atât de interesantă.
  • Mă port aspru cu el, pentru că este spre binele lui.

 2. Ascunderea greșelilor și a vinovăției

Atunci când vinovăția bate la ușă, reușim să invocăm scuze care vizează compararea rezultatului cu variante mai rele (Se putea și mai rău, bine că nu s-a întâmplat…) sau inutilitatea identificării vinovatului (Ce contează cine a greșit, important este să reparăm ceea ce a fost stricat.)

3. Anticiparea și explicarea evenimentelor politice și sociale pe care nu le putem controla în totalitate

Cercetătorii prezintă două variante ale raționalizării, în funcție de probabilitatea de apariție a evenimentelor:

  • Strugurii acri: atunci când e puțin probabil ca un eveniment să se întâmple, acesta este privit ca fiind nedezirabil;
  • Lămâile dulci: atunci când oamenii cred că este foarte probabil ca ceva să se întâmple, încep să perceapă acel lucru ca fiind mai dezirabil. Un exemplu este cel dat de persoanele care cred că tot răul este spre bine și că pierderile suferite (care provoacă durere) aduc, de fapt, niște beneficii la care nu se gândiseră înainte. Astfel, dezamăgirea este evitată prin căutarea unor beneficii ale lucrurilor care nu ne convin, dar care ne-ar răni dacă am recunoaște. Această formă de apărare este diferită de optimismul cu care trebuie să privim viața, optimism care trebuie să fie alimentat și el de dovezi obiective.
    Raționalizarea: de ce sunt strugurii acri? - image  on https://bucurestiultinerilor.info
    Sursa: http://arquitectura.estudioquagliata.com/socializarq/fotografias-surrealistas-y-manipulacion-fotografica-giuseppe-mastromatteo

    De ce ar trebui să nu te mai autoamăgești

În primul rând, pentru că o mare parte dintre minciunile pe care ni le spunem sunt inconștiente, iar intrarea în cercul vicios al negării te poate îndepărta de realitate. Deși argumentele pe care le invocipar a fi plauzibile, iar psudorealitatea pe care o construiești este comfortabilă, în timp, poți pierde contactul cu adevăratele tale dorințe și sentimente, care te determină să te porți într-un anumit fel. Comportamentul poate deveni irațional și contradictoriu și te poate opri din a realiza necesitatea și beneficiile unei schimbări.

Cum să fii sincer cu tine

  • Cel mai eficient mod prin care poți evita să te minți singur este să fii conștient și sincer față de propriile dorințe și sentimente. Deși acestea nu sunt întotdeauna plăcute, este mai bine ca ele să fie rezolvate decât să rămână ascunse, construind baza nefericirii tale în timp.
  • Nu te grăbi. Uneori, luăm decizii și ne explicăm lucruri fără să ne acordăm un timp de gândire. Pentru a nu fi pus în situația de a regreta decizii pripite și a inventa noi scuze pentru a-ți ascunde jena, reflectează asupra motivelor pentru care dorești să acționezi într-un fel.
  • Asumă-ți. Oricât de calculat ai fi, este imposibil să nu greșești măcar o dată în viață. Acceptă că greșeala este inerentă oricărui om și vei fi mai puțin înclinat să ascunzi față de tine și față de alții această slăbiciune. În cazul unui eșec, încearcă să îți dai seama de ce te simți vinovat. Învață să devii o vulpe care se cunoaște pe sine și care vorbește cu ea însăși.
raționalizarea
Sursa: https://nz.pinterest.com/pin/404268504025215880/

Referințe:

  • Aronson, E., & Mills, J. (1959). The effect of severity of initiation on liking for a group. Journal of Abnormal and Social Psychology, 59, 177–181.
  • Chen, M. K., & Risen, J. L. (2010). How choice affects and reflects preferences: revisiting the free-choice paradigm. Journal of Personality and Social Psychology,99, 573–594.
  • Festinger, L., & Carlsmith, J. M. (1959). Cognitive consequences of forced compliance. The Journal of Abnormal and Social Psychology, 58(2), 203.
  • Kay, A., Jimenez, M., & Jost, J. (2002). Sour Grapes, Sweet Lemons, and the Anticipatory Rationalization of the Status Quo. Personality And Social Psychology Bulletin, 28(9), 1300-1312. http://dx.doi.org/10.1177/01461672022812014

 

This site is using SEO Baclinks plugin created by InfoMotru.ro and Locco.Ro

Comentarii

Comentează și tu

Lasă un răspuns