Dulce tristete

0
49
views
Dulce tristete - image  on https://bucurestiultinerilor.info

Intelepciunea populara ne spune ca pentru a trece peste emotiile negative pe care le resimtim de-a lungul vietii noastre (cum ar fi tristetea), este nevoie sa le “dam voce”, sa ne articulam aceaste experiente in cuvinte, pentru a le reduce din impact. Cat de mult ar trebui sa ne bazam pe aceste principii?

Din punct de vedere al stiintei, studiile care au explorat managementul emotiilor au descoperit ca reactia initiala pe care o avem la emotiile negative poate sa determine intensitatea neplacerii cauzate, existand diferente semnificative intre indivizi, in functie de strategiile individuale de a face fata (Gross, 2002).

Spre exemplu, revalorificarea emotiilor (atunci cand ii dam o semnificatie diferita, pozitiva) sau introducerea perspectivei unei a treia persoane, obiective, sunt tehnici ce si-au demonstrat eficienta in a reduce intensitatea fricii si a anxietatii (Ochsner et al., 2004).  Cu toate acestea, reactiile noastre la emotii pot fi in egala masura daunatoare in cazul in care gandim prea mult si atentia noastra este focusata exclusiv asupra a ceea ce simtim. In mod ironic, acest comportament nu face decat sa prelungeasca starea de spirit neplacuta (Watkins, Moberly, & Molds, 2008).

Cum deosebim tristetea de alte emotii negative, cum ar fi frica?

Dulce tristete - image  on https://bucurestiultinerilor.info

                Fiecare emotie, fie ea pozitiva sau negativa are o manifestare specifica si un anume rol pe care il joaca in vietile noastre. Emotiile pe care le resimtim nu sunt niciodata intamplatoare ci din contra, in stransa legatura cu ceea ce ni se intampla. Nu trebuie decat sa ne aplecam urechea si sa ascultam ce au de spus.

Frica, experimentata ca teama, incertitudine si senzatia de pericol apare ca urmare a unei amenintari resimtite (reale sau imaginare) si are ca scop protejarea organismului de la a fi ranit in vreun fel. Expresia faciala standard a fricii este cea a sprancenelor ridicate si aproape unite, cu pleoapele superioare ridicate, pleopele inferioare incordate si gura deschisa. Din punct de vedere comportamental, frica este caracterizata de o tendinta de evitare, singurul scop al individului fiind acela de a deveni “inaccesibil” in fata pericolului, indiferent de natura lui (Kreibig et al., 2007).

Fac o mica paranteza aici pentru a va spune ca in anul I de facultate am condus o cercetare ce avea ca titlu “Abilitatea de recunoastere a emotiilor faciale la copii, adulti tineri si varstnici”. Ceea ce mi-am propus atunci era sa vad daca aceasta abilitate difera in functie de varsta, sau in functie de emotie (au fost expuse cele 7 emotii universale: Rusine, Frica, Bucurie, Mandrie, Tristete, Dezgust, Surpriza, Furie + o fata neutra). In total am avut 90 de subiecti, cate 30 din fiecare categorie de varsta, carora le-am aratat imagini cu actori ce mimau diferite emotii, fiind invitati sa spuna ce emotie vad in fiecare dintre poze. In final, rezultatele au aratat asa:

  • Copii – 9.70
  • Adulti tineri – 12.13
  • Varstnici – 8.87

Daca poate ne asteptam ca abilitatea copiilor de a deslusi emotiile dupa expresia faciala sa fie scazuta deoarece ei sunt in plin proces de invatare, cu siguranta nu ne asteptam ca aceasta capacitate sa scada odata cu inaintarea in varsta. Logica ne spune ca la varsta a treia abilitatea noastra de a intelege emotiile celor din jur este la cote maxime, tinand cont de experienta acumulata din miile de interactiuni pe care le-am avut. In realitate insa, se pare ca abilitatea de recunoasterea a emotiilor prin intermediul expresiilor faciale scade odata cu varsta, impreuna cu alte degradari progresive deja cunoscute.

In contrast cu cele precizate la frica, tristetea este adesea descrisa ca o emotie pasiva. Aceasta stare intervine atunci cand un scop nu mai poate fi atins sau cand o persoana este separata de cineva sau ceva drag, valoros. Aceeasi tristete intervine si atunci cand simtim ca pierdem controlul si se manifesta prin sentimente de singuratate, neincredere, respingere, nemultumire fata de sine. Expresia faciala standard a tristetii este cea in care portiunile interioare ale sprancenelor sunt ridicate si apropiate, ochii ingustati, obrajii ridicati, colturile gurii cazute si barba impinsa in sus (Kreibig et al., 2007).

Ce este de facut cu tristetea?

Dulce tristete - image  on https://bucurestiultinerilor.info

Sunt multe modalitati in care ne putem recapata starea de spirit vibranta si pofta de viata. Dar asta vrem? Bineinteles ca da, insa nu prea repede. Spuneam acum cateva randuri ca fiecare emotie are rolul ei si tristetea nu face exceptie. Desi este o emotie neplacuta, care ne scoate din ritmul nostru de viata, ea are si beneficii pe care daca le putem recunoaste si folosi, nu avem decat de castigat. Tristetea ne invita la introspectie, la a medita si reflecta asupra propriei vieti, asupra drumului pe care il urmam, asupra viselor pe care ni le-am setat. Tristetea apare de multe ori pentru a ne indemna “sa facem curat”, sa schimbam directia sau modul de a trai. Tristetea poate fi ca si cum ne-am lua liber pentru o zi sau doua, asa doar ca sa petrecem un timp de calitate cu noi insine, sa ne mutam atentia de la lume si de la cerintele ei grozave. Tristetea poate insemna un timp in care nu vorbim, in care postim de data asta nu fizic ci pentru curatarea sufletului nostru. Tristetea poate insemna orice, iar invitatia mea pentru perioada care urmeaza este sa cautati sa identificati beneficiile pe care vi le aduc emotiile neplacute, asa cum este, cateodata, tristetea.

Dulce tristete - image  on https://bucurestiultinerilor.info

Gross, J. J. (2002). Emotion regulation: affective, cognitive, and social consequences. Psychophysiology,39(3), 281-291. doi:10.1017.S0048577201393198

Ochsner, K. N., Ray, R. D., Cooper, J. C., Robertson, E. R., Chopra, S., Gabrieli, J. D., & Gross, J. J. (2004). For better or for worse: neural systems supporting the cognitive down- and up-regulation of negative emotion. NeuroImage,23(2), 483-499. doi:10.1016/j.neuroimage.2004.06.030

Watkins, E., Moberly, N. J., & Moulds, M. L. (2008). Processing mode causally influences emotional reactivity: Distinct effects of abstract versus concrete construal on emotional response. Emotion,8(3), 364-378. doi:10.1037/1528-3542.8.3.364

Kreibig, S. D., Wilhelm, F. H., Roth, W. T., & Gross, J. J. (2007). Cardiovascular, electrodermal, and respiratory response patterns to fear- and sadness-inducing films. Psychophysiology,44(5), 787-806. doi:10.1111/j.1469-8986.2007.00550.x

 

This site is using SEO Baclinks plugin created by InfoMotru.ro and Locco.Ro

Comentarii

Comentează și tu

Lasă un răspuns